BLACK SEA ARTS FESTIVAL – KIDS EDITION, PROIECTUL BĂBĂREASA, 1-2 octombrie

Pe 1 și 2 octombrie, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, BLACK SEA ARTS FESTIVAL – KIDS EDITION va lansa proiectul BĂBĂREASA: trei case de mici dimensiuni, replici ale caselor tradiționale din România, Moldova și Ucraina, vor fi transformate într-un loc de joacă out-of-the-box și minicinematografe pentru copiii între 3 și 10 ani. Deschiderea oficială va avea loc pe 1 octombrie de la ora 10:00, în SATUL NOU.

Organizat de ONG Pământeni cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund of the United States, BĂBĂREASA face parte din proiectul BLACK SEA ARTS FESTIVAL - KIDS EDITION, care are ca scop creșterea coeziunii dintre țările aflate în jurul Mării Negre prin facilitarea accesului la cultura vecinilor uniți de aceeași mare. Special gândite pentru copii de către SomeDesign – arhitect Karina Staicova, căsuțele expuse fac cunoscute detalii arhitecturale ale caselor tradiționale din regiunile sus-amintite și îi îndeamnă pe cei mici să descopere cultura țărilor vecine prin desene animate specifice fiecărei țări. La eveniment vor participa și ambasadele României, Moldovei, Ucrainei si Rusiei care îi vor întâmpina pe prichindei cu standuri cu dulciuri tradiționale. De asemenea, cei mici se vor putea bucura de atelierele creative oferite de MAYARICII în cadrul cărora vor învăța despre steagurile și simbolurile țărilor din jurul Mării Negre și se vor distra la sesiunile de face-painting si baloane modelate.

În cadrul proiectului BLACK SEA ARTS FESTIVAL – KIDS EDITION, ONG Pământeni împreună cu Primăria comunei Vlad Țepeș, județul Călărași, vor organiza o excursie gratuită pentru copiii defavorizați care se vor putea bucura de vizita la muzeu și de participarea la festival.

Prima ediție a BLACK SEA ARTS FESTIVAL  a reunit sub aceeași umbrelă artiști din Ucraina, Rusia, Moldova, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Turcia, Bulgaria și România prin proiecții de filme artistice și documentare, expoziții de fotografie și de caricatură politică, precum și prin elemente de arhitectură și o instalație de artă.

Parteneri media: ItsyBitsy, TVRi, Trinitas TV, Radio Trinitas, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România Antena Satelor, Radio România Actualități, Agerpres, OrasulM.eu, Intell News, Buna dimineața, București!, onlinegallery.ro, autentici.ro, Jurnalul Bucureștiului, Lumea Satului, GradiniteBucuresti.ro, CalendarulCopiilor.ro, Kidspots.ro, Gokid.ro, Suntpitic.ro, Qbebe.ro, Paptot.ro, Montessano.ro.

ONG Pământeni oferă ajutor benevol oamenilor aflați în situații de forță-majoră. Scopul acțiunilor noastre este ajutorul umanitar. Prin acțiuni cultural-artistice încercăm să atragem oamenii către binefacere. Credem că suntem cu toții o familie - familia PĂMÂNTENI!

PROGRAM

01 octombrie 2016 10:00- 18:00       KIDS BLACK SEA ARTS FESTIVAL

Bucureşti, MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI "DIMITRIE GUSTI", Sos. Kiseleff nr. 28-30, SATUL NOU

10:00 - 11:00  - Deschiderea Festivalului

1.      Căsuţe pentru copii BĂBĂREASA - proiect de arhitectură semnat SomeDesign - arh. Karina Staicova

·         Căsuţa României cu desenele animate:

-          "Cucuietzii", autorii Călin Pop, Nicoleta Buzea, Daniel Nistor, Alexandru Buzea

-          "Aetas" - demo, Studioul Reeanimation- România

-          Pixies - "Another Toe In The Ocean" - videoclip, Studioul Reeanimation- România

·         Căsuţa Moldovei cu desenul animat:

-          "Dji. Death Sails", autor Dmitri Voloshin

·         Căsuţa Ucraina cu desenul animat:

-          "Leneșul", autor Lyusya Tkachikova

2. Steagurile Mării Negre - atelier creativ în care copiii vor face/picta/desena steagurile ţărilor participante - organizat de MAYARICII

3. Face painting şi baloane modelate - organizat de MAYARICII

02 octombrie 2016 10:00- 18:00     KIDS BLACK SEA ARTS FESTIVAL

Bucuresti, MUZEUL NATIONAL AL SATULUI "DIMITRIE GUSTI", Sos. Kiseleff nr 28-30, SUL NOU

1.      Căsuţe pentru copii BĂBĂREASA - proiect de arhitectură semnat SomeDesign - arh. Karina Staicova

·         Căsuţa României cu desenele animate:

-          "Cucuietzii", autorii Călin Pop, Nicoleta Buzea, Daniel Nistor, Alexandru Buzea

-          "Aetas" - demo, Studioul Reeanimation- România

-          Pixies - "Another Toe In The Ocean" - videoclip, Studioul Reeanimation- România

·         Căsuţa Moldovei cu desenul animat:

-          "Dji. Death Sails", autor Dmitri Voloshin

·         Căsuţa Ucraina cu desenul animat:

-          "Leneșul", autor Lyusya Tkachikova

2. Simbolurile Mării Negre  - atelier creativ în care copiii vor face brăţări cu semnele şi simbolurile Mării Negre - organizat de MAYARICII

3. Face painting şi baloane modelate  - organizat de MAYARICII

Persoană de contact:

Karina Staicova

Organizator

0741 185 199

pamanteni@hotmail.com

Ziua internaţională a copilului, 1 iunie

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”  în parteneriat cu Asociaţia Bio România şi Opera Comică pentru Copii – Bucureşti vă invită luni, 1 iunie 2015, la Ziua internaţională a copilului, eveniment dedicat celor mici şi foarte mici.

  

Copiii de toate vârstele, părinţi şi bunici cu suflet de copil sunt invitaţi să sărbătorească împreună Ziua copilului la Muzeul Satului , între orele 09:30 – 17.00, unde vor avea parte de multe surprize, distracţie, jocuri, muzică populară cu Ansamblul „Muguraşi de Teleorman” al Asociaţiei Culturale „Liviu Vasilică”, teatru comic şi ateliere de creaţie – păpuşi –, dar şi grădinărit  cu Asociaţia Bio România, numeroase concursuri interactive cu premii atractive.

          

De asemenea  vă invităm la vernisajul expoziţiei Copilăria în sat, expoziţie în care sunt prezentate desene, picturi şi grafică realizate de copii.

  

În această zi minunată, pe uliţele Muzeului Satului veţi putea cumpăra jucrării, cărţi de poveşti, gusta şi cumpăra suprize dulci şi aromate şi vă veţi întâlni cu omuleţul galben – Mascota Piticlick!

  

Aşadar…La plăcinte înainte, dar şi la turtă dulce, produse bio, podoabe populare, păpuşi, jucării şi …multă, dar foarte multă distracţie.

  

9.00 – 17.00 – Târgul pentru copii: păpuşi, jucării de lemn, cărţi de poveşti, turtă dulce, miere şi bragă

9.30 – 11.30 – Plantăm în Grădina de legume

Asociaţia BIO România şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” Trăisteni, Jurilovca, Moişeni, Chereluş, Straja

11.00 – 12.00

Decernare diplome Scenă/Gospodăria Moişeni

Vernisajul expoziţiei-concurs desen şi pictură

Copilăria în sat

Pavilionul de vară/Curţile din jurul scenei

12.00 – 12.30

Ansamblul Muguraşi de Teleorman

Asociaţia Culturală „Liviu Vasilică”

coord. Livia Vasilică

12.30 – 13.00 - Scenă/Gospodăria Moişeni

Basme şi snoave româneşti cu Şefan Schuller

Opera Comică pentru Copii

 
Bilet de intrare:
Adult – 10 lei, Pensionar – 5 lei, Elev, Student – 2,5 lei.
www.muzeul-satului.ro
Vă aşteptăm!


 

Punguţa cu doi bani de Ion Creangă

       Era odat-o babă şi un moşneag - baba avea o găină şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi pierdu răbdarea şi zise:

-         Măi babă, mănânci ca în tîrgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.

-         Da’ cum să nu! Zise bab, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă şi-i  mânca; că eu aşa am bătut găina şi iacătă-o cum se ouă.

Moşneagul, pofticios şi hapsân, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute cucoşul şi-i dă o bătaie bună, zicând:

-         Na! Ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.

-          

Cucoşul, cum scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o ia în clonţ şi se întoarnă înapoi spre casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cuco, vede în clonşu-i o punguţă şi zice vezeteului:

-         Măi! Ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul ăla în plisc.

Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucăşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boierului. Boierul o ia fără păsare, o pune-n buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neâncetat:

Cucurigu! Boieri mari,

Da-ţi punguţa cu doi bani!

Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:

-         Mă!, ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.

Vezeteul se dă iarăşi jos de pe capră, prinde cucoşul şi-l zvârle în fântână. Cucoşul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce înghite toată apa din fântână. Apoi zboară de -acolo afară şi iarăşi se ia din urma trăsurei, zicând:

Cucurigu! boieri mari,

Da-ţi punguţa cu doi bani!

Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:

-         Mă! da’ al dracului cucoş i-aista! Ei, las’ că ţi-oi da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pântenatule!

Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l zvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă: şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jăratic, până ce stinge focul de tot şi se răcoreşte cuptorul; ba încă face şi-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iese teafăr şi, de acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:

Cucurigu! boieri mari,

Da-ţi punguţa cu doi bani!

-         Măi, că mi.am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boierul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vrun buhaiu înfuriat i-a venit de hac; l-a lua în coarne ş-om scăpa de supărare.

Vezeteul iarăţi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi viţei; pân-a înghiţit el toată cireada şi-a făcut un pântece mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului şi iarăşi începe:

Cucurigu! boieri mari,

Da-ţi punguţa cu doi bani!

Boierul, când mai vede şi această dândănae, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, până-i vine iarăşi în cap una:

-         Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oi scăpa de dânsul.

Şi, cum zice, umflă cucoşul de o aripă şi-l zvârle în haznaua cu banii: căci boierul acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie totţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:

Cucurigu! boieri mari,

Da-ţi punguţa cu doi bani!

Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce în treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă şi nu altceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând:

-         Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine c-am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!

Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paseriel după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: „Cucurigu!!! Cucurigu!!!”

Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iese afară cu bucurie, şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă?! Cucoşul său era ceva de spăriet! Elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care mai de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa mare şi greoiu şi înconjurat de atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:

-         Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.

Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmierdându-l.

Atunci, iaca şi baba vinea nu ştiu d eunde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau ochii în cap şi plesnea de ciudă.

-         Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!

-         Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-i aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină...şi iaca ce mi-a adus!

Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de mil! Biata găină, cum scăpă din mâinile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă:” Cot, cot, cotcodac!”

      Baba iasă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vreun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodăcind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!...Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că şi-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, până-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină fără să-i fie vinovată cu nimica, sărmana!

      Moşneagul era însă foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine, pe babă, d emilă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu un cucoş de făcut cu borş.

Apărută la Editura Ager/Editura Semne