SĂPTĂMÂNA
FĂRĂ CALCULATOR
3 – 9
noiembrie 2014
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
organizează în perioada 3 - 9 noiembrie 2014, programul educativ „Săptămâna
fără calculator”.
Proiectul face parte din programul „Vacanţă la Muzeul Satului ” şi
este dedicat tinerei generaţii – preşcolari şi şcolari care îşi doresc să
înveţe din tainele meşteşugurilor populare (pe prispa bunicii de la muzeu). Acest
proiect se desfăşoară în săptămâna de vacanţă intersemestrială a elevilor
claselor I – IV, cu scopul de a
valorifica timpul liber, în cel mai plăcut mod. Scopul final este implicarea participanţilor în activităţi care să le pună în
valoare creativitatea şi să le dezvolte manualitatea în forme reconfortante din
punct de vedere fizic şi psihic, pe principii care ulterior
pot folosi în diverse domenii ocupaţionale.
Oferim în acest fel o alternativă faţă de
concentrarea exclusivă faţă de calculator (totodată, distragerea atenţiei
acestora din faţa calculatorului pentru 2 ore) într-o societate dependentă excesiv
de acest mijloc de comunicare. Programul oferă posibilitatea diversificării
preocupărilor, exersarea odihnei active în cadrul educaţiei nonformale
(îmbunătăţirii exerciţiului de atenţie la şcoală) şi o implicare efectivă în
relaţiile interumane, prin socializarea în cadrul activităţilor propuse de
muzeu.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
desfăşoară programe pentru copii şi tineri, oferind alternative de petrecere a
timpului liber, organizând ateliere interactive, vizite de descoperire şi cunoaştere
a patrimoniului etnologic. Prin paleta de programe oferită publicului larg, se
doreşte educarea şi formarea prin şi pentru cultură, respectarea valorilor
tradiţionale, descoperirea şi redescoperirea patrimoniului (tangibil şi
intangibil).
Doritorii se pot înscrie la următoarele ateliere de creaţie: ouă
încondeiate, măşti populare româneşti într-un dialog interesant cu măştile
populare de teatru japonez, împletituri textile, podoabe populare, icoane pe
sticlă, noduri, dansuri populare, atelierul de „cozonaci şi colăcei…să învăţăm
de mititei” în limita a 15 locuri de atelier.
Orarul desfăşurării atelierelor este cuprins între orele 10.00-11.30 şi 12.00-13.30, zilnic, de luni până
vineri. Muzeul asigură următoarele materiale
şi uneltele necesare atelierelor de creaţie: condeie pentru încondeierea
ouălor, sticlă de 0,5 mm pentru icoane, sfoară, lemn, carton şi materiale
textile.
Preţul
pentru participarea la fiecare atelier este 15
lei/persoană (include materiale şi
uneltele necesare atelierelor de creaţie).
Conf.
univ.dr. Paula Popoiu
Manager
Informaţii suplimentare precum şi
înscrieri se fac la telefon:
021. 317. 91. 03 int. 191 şi la
Mulţumim
partenerilor, sponsorilor şi partenerilor media:
BRD Groupe
Societe Generale
Dacia Plant,
Egmont
Agerpres, Jurnalul
Naţional, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Şapte Seri,
Bucharest Herald, Online Gallery, Calendar Evenimente, Onlinegallery, The Epoch
Times, Autentici.ro, Copilul.ro, Cursuri pentru copii.ro, TV City,
Bucharestkult.Blogspot.ro.
Şcoala Japoneză
Sakura, Asociaţia Bio România, Asociaţia Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România, AMALR.
SĂPTĂMÂNA FĂRĂ CALCULATOR
3 - 9 noiembrie 2014
10.00 – 11.30
|
12.00 – 13.30
|
||
1.
|
LUNI
3 NOIEMBRIE
|
DANSURI POPULARE
Coordonator – Alin Suceveanu
(Sala de sticlă)
Responsabil – Nicoleta Chiru
ICOANE PE STICLĂ
Coordonatori: Oana şi Irina
Răitaru
Responsabil – Livia Răitaru
|
MĂŞTI POPULARE ROMÂNEŞTI
Coordonator
– Oana Răitaru
Responsabil – Livia Răitaru
MĂŞTI POPULARE JAPONEZE
Coordonator
– Scoala Japoneza Sakura
PODOABE POPULARE
Coordonator
– Alina Anghel
Responsabil – Claudia Stoian
|
2.
|
MARŢI
4 NOIEMBRIE
|
ÎMPLETITURI DIN
SFOARĂ
Coordonator – Alin Suceveanu
Responsabil – Mariana Soare
MĂŞTI POPULARE
Coordonator
– Oana Răitaru
Responsabil
– Livia Răitaru
|
PODOABE POPULARE
Coordonator
– Alina Anghel
Responsabil
– Claudia Stoian
ÎNCONDEIAT OUĂ
Coordonator – Valeria Fercal
Responsabil
– Nicoleta Chiru
|
3.
|
MIERCURI
5 NOIEMBRIE
|
ÎNCONDEIAT OUĂ
Coordonator – Valeria Fercal
Responsabil – Nicoleta Chiru
ICOANE PE STICLĂ
Coordonatori: Oana şi Irina
Răitaru Responsabil – Livia
Răitaru
|
DANSURI
POPULARE
Coordonator
– Alin Suceveanu
(Sala de sticlă)
Responsabil – Andreea Majuru
MĂŞTI POPULARE
Coordonator
– Oana Răitaru
Responsabil
– Livia Răitaru
|
4.
|
JOI
6
NOIEMBRIE
|
ÎNCONDEIAT OUĂ
Coordonator – Valeria Fercal
Responsabil
– Andreea Majuru
ICOANE PE STICLĂ
Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru Responsabil – Livia Răitaru
|
ÎMPLETITURI DIN
SFOARĂ
Coordonator – Alin Suceveanu
Responsabil – Mariana Soare
ICOANE PE STICLĂ
Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru Responsabil – Livia Răitaru
|
5.
|
VINERI
7
NOIEMBRIE
|
DANSURI
POPULARE
Coordonator – Alin Suceveanu
(Sala de sticlă)
Responsabil
– Claudia Stoian
|
PODOABE POPULARE
Coordonator
– Alina Anghel
Responsabil – Claudia Stoian
|
6.
|
SÂMBĂTĂ,
8 NOIEMBRIE
|
COZONACI ŞI COLĂCEI
Coordonator –
Alina Anghel
Responsabil
– Irina Răitaru
|
|
7.
|
DUMINICĂ,
9 NOIEMNBRIE
|
COZONACI ŞI COLĂCEI
Coordonator –
Alina Anghel
Responsabil
– Irina Răitaru
|
Meşteşuguri
Icoana pe sticlă
Icoana a reprezentat dintotdeauna o parte componentă a sufletului
ţăranului român. Toate activităţile pe
care el le desfăşoară trebuie să se afle sub semnul binecuvântării
dumnezeieşti. Icoana este nelipsită din casa tradiţională, fiind folosită ca
obiect de cult dar şi cu scop decorativ cum este cazul icoanelor pictate pe
sticlă din Transilvania. Alături de icoanele pe lemn şi pe sticlă întâlnim mai
nou icoane realizate pe alte suporturi (os, piele, ou, piatră).
Încondeierea ouălor
„Oul este maica formelor, a tuturor formelor” - spunea Brâncuşi.
Încondeierea ouălor este un meşteşug de mare sensibilitate şi rafinament.
Tradiţia încondeierii este ridicată la nivel de artă, fapt ce poate fi observat
în mai toate regiunile ţării, dar în special în Bucovina şi în Vrancea unde se
păstrează motivele decorative din simbolistica românească precum spicul, frunza
şi crucea.
Măştile populare
Pentru a se apăra de inexplicabil, de plăsmuirile temerilor sale, omul a
luptat prin mijloace materiale şi spirituale pe care le-a socotit mai eficace
şi ca rezultat a inventat un instrument magic, menit să– l protejeze - masca.
Folosită ca element de recuzită atât în obiceiurile calendaristice cât şi în
cele din ciclul vieţii, masca a devenit astăzi un interesant obiect de decor în ambientul modern.
Podoabe populare
Podoabele populare sunt obiecte nelipsite din ansamblul
costumului popular românesc care impresionează prin simplitatea tehnicii de
obţinere dar şi prin rafinamentul ornamenticii. Zgărdane, lătiţare, în colţuri
sau compacte, barşoane, salbe realizate din mărgele simple, sunt câteva din
podoabele populare realizate de femeile satelor.
Îndeletniciri
Dansuri populare
Manifestare artistică a colectivităţii bazată pe tradiţie, dansul popular
s-a dezvoltat fără încetare, s-a îmbogăţit prin contribuţia dansatorilor
pasionaţi, care au transpus pe plan coregrafic, într-o maniera foarte
expresivă, sentimentele şi aspiraţiile acestei colectivităţi. Dansul folcloric dezvăluie într-o manieră sinceră
şi directă aspiraţiile şi sentimentele oamenilor, el este strâns legat de viata
şi istoria popoarelor, fiind însoţitor fidel al omului atât în momentele sale
de bucurie cât şi în cele de mâhnire, el exprimă în acelaşi timp caracterul,
temperamentul, forţa, agerimea, înţelepciunea şi umorul poporului. Deşi dansul
popular românesc se manifesta într-o mare varietate de aspecte regionale, el
prezintă totuşi caractere comune esenţiale care unesc toate formele de expresie
coregrafica ale poporului român într-un stil naţional specific.
Gastronomie –
colăcei şi covrigei
În gândirea tradiţionalã, pâinea şi
colacul simbolizează bucurie, rodnicie, belşug, fertilitate, puritate.
Prin realizarea acestor ateliere de
bucătărie tradiţională românească, dorim să introducem copiii în fascinanta
lume românească de la sate şi nu numai, să îi ajutăm să intre în contact cu
tradiţiile, obiceiurile şi cutumele tradiţionale.
Să descopere cum, doar din câteva
ingrediente, se obţine un aluat ce poate apoi căpăta multe forme, în special
forme de colaci împletiţi pentru perioada Sărbătorilor de iarnă şi a
Crăciunului.
Atelierele sunt incluse în programul
de Pedagogie Muzeală “Săptămâna fără calculator”, desfăşurat în perioada 3 – 9
noiembrie 2014, ca rezultat al solicitărilor venite din partea copiilor şi a
părinţilor pentru organizarea lor.
Atelier de măşti
japoneze
Una dintre cele mai renumite forme de
entertainment japonez este probabil teatrul.
Japonia deţine o multitudine de forme de teatru, de la cele tradiţionale
până la cele moderne, influenţate de Vest. Măştile sunt din lemn, vopsite,
şi reprezintă zei, demoni, spirite, sfinţi bătrâni, femei sau bărbaţi. Actorul
principal schimbă de obicei o dată masca în timpul spectacolului, a doua mască
dând în vileag caracterul real al rolului. Actorul principal alege masca pe
care o vrea, alegerea măştii determinând în schimb costumul pe care îl va
purta. În cadrul acestui atelier copii
vor învăţa să-şi confecţioneze propria masca de teatru japonez.
