Şase
Pe malul lacului, trei
căpriţe. Dar căpriţele se uită-n apă şi dintr-o dată strigă fiecare:
-
Vai de mine şi de
mine, suntem şase
căpriţe! Uite:
Trei căpriţe-n lac s-adapă,
Şi-alte trei privesc din apă!
Şi-ncepură toate să se
bucure:
-
Suntem şase căpriţe! Suntem şase căpriţe!
Dar iată că de pe şase munţi
şi şase dealuri şi din şase văi adânci, vin val-vârtej nori de furtună şi de
ploaie. Căpriţele ar vrea să treacă lacul, s-ajungă mai repede-n sat. Dar cum?!...Trece-un om
cu barca.
-
Ia-ne şi pe noi, nene! Suntem şase căpriţe, numai şase!
-
Prea multe! spune omul. dacă eraţi trei, mai mergea! Dar şase!
Şi omul pleacă...
-
Suntem şase! Suntem şase! se vaită căpriţele.
-
Aaaaa! spune căpriţa neagră de pe mal, dar de ce nutrecem
lacul pe spinarea căpriţelor din apă? Dacă-s în apă, ştiu să-noate!
-
Grozaaav! Grozaaav! se bucură celelalte căpriţe.
Şi sar suratele în apă. Şi apa e cam adâncă. Şi căpriţele se cam duc la
fund...Bine că trecea pe-acolo o băbuţă-ntr-o căruţă! Le trage băbuţa repede la
mal şi strigă:
-
Repede-n căruţă! Repede! Repede!
-
Ne iei pe toate şase? spun căpriţele.
Băbuţa vede că nu-s chiar şase, dar ce şi-a zis: „De
speriate ce sunt, nu mai ştiu ce vorbesc, bietele de ele!” şi cu glas tare,
strigă:
-
Bine! Bine! Hai , urcaţi toate şase! hai, repede, repede!
Titel
Constantinescu – Omul de zăpadă
Editura Ion
Creangă - 1971
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu